Si de fapt noi nu avem nimic. Doar o viata in mainile noastre. Unii stiu ce sa faca din ea, altii mor fara sa fi stiut. Unii pot mai mult, altii mai putin. Ne zbatem, luptam, muncim pentru o viata mai buna, nu pentru o casa, nu pentru o masina sau o toala neinsemnata..o viata asa cum ne imaginam ca ar trebui sa fie. Poate viata nu m-a incercat prea greu, poate nu am avut greutati asa cum au avut altii..Dar nici nu l-am inteles pe omul pe care l-am vazut azi la stiri. Era la protest impreuna cu copilul lui de aproximativ doi ani. Reporterul intreaba: Nu va e teama za tineti copilul aici, totusi e un protest destul de violent, se arunca cu pietre, oamenii sunt raniti! Omul: "Daca e sa ne fereasca, ne fereste Dumnezeu!"
Daca e, daca nu e ce? Daca copilul pateste ceva? A meritat oare sa protestezi pentru nimic? Cum spuneam, nu inteleg violenta in general si nu vad in violenta o solutie pentru nimic. Deci, o viata, si doar atat, ar trebui sa invatam sa ne bucuram de ea, asa cum vine, asa cum se duce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu